Transalpina, un drum vechi de 2000 de ani
8 august 20175 locuri inedite din România în care te poți caza
30 octombrie 2017
Pentru multă lume sunt misterioase prin prisma formelor lor sferice, elipsoidale și a dimensiunilor care pornesc de la doar câțiva centimetri și ajung până la aproximativ 5 metri.
Poate fi greu de crezut, dar în urmă cu 6,5 milioane de ani, aici, la Costești era o deltă, iar depozitul de nisip s-a format prin depunerea succesivă a materialului transportat de râuri. Termenul de "trovant" este specific literaturii geologice române, iar trovanții reprezintă cimentări locale în masa nisipurilor ce îi conțin. Mai pe scurt, pietrele atipice din comuna vâlceană sunt denumite ștințific trovanți. Rezervația Naturală Muzeul Trovanților o găsești în comuna Costești. Drumul National 67 Râmnicul Vâlcea - Târgu Jiu trece exact pe lângă aceasta.
Vibrația locului este pur și simplu fantastică, iar faptul că poți să pășești printre formațiuni care au luat naștere în urmă cu miloane de ani este fascinant.
Un loc care bucură orice pasionat în ale fotografiei.
Jack și vrejul de fasole?
Trovanții, numiți de localnici și "pietre vii"
Unii localnicii suțin că după o ploaie mai serioasă din nisipul umed și-ar face apariția mici trovanți, numiți de ei și "pietre vii". Mai sunt de părere că pietrele mai mari cresc de fiecare dată când plouă. Asta este magia locului, simți, vezi și crezi ceea ce îți dorești. Vrei să crezi că sunt urmele unei civilizații extraterestre? E fantastic, o poți face, nimeni nu te va critica. Este locul în care poți trage concluzii sănătoase dacă ajungi și nu ești în grabă.
Costeștiul, unic în Europa
Este bine cunoscut că lucrurile rele se propagă ușor, dar uite unul din lucrurile bune care nu se propagă deloc ușor. Costestiul deține singurul loc din întreaga Europă unde a fost amenajat un parc pentru aceste formatiuni geologice.
Urmele unui trecut îndepărtat și captivant.
Descătușează-ți imaginația, crede ce îți dorești să crezi!
Curiozități:
Cuvantul „concrețiune” are origini latine: „con” înseamnă împreună, iar „cresco”, a crește.
Termenul de „trovant” este specific literaturii noastre geologice și a apărut prima dată în 1907 în lucrarea „Terțiarul din Oltenia” a naturalistului Gheorghe Murgoci.
Geologii spun că două au fost condițiile necesare formării trovanților: existența unor sedimente nisipoase și prezența unor fluide carbonatice.
Datorită aspectului neobișnuit, concrețiunile grezoase erau considerate de oameni simpli din mai multe colțuri ale lumii ouă de dinozaur.
Ardelenii așezau uneori trovanții în cimitire, la capatâiele mormintelor celor dragi.
Unii artisti vizuali susțin că trovanții ar fi putut fi o sursă de inspirație pentru cel mai mare sculptor român, Constantin Brancusi, născut la Hobița, în județul Gorj, la mică distanță de Costești. Ei aduc ca argument asemănăile dintre trovanți și unele opere ale maestrului.
Muzeul Trovanților a fost înființat în 1996 de un colectiv al Facultății de Geologie și Geofizică București – Societatea pentru Protecția Mediului Geologic. Din 2006, el s-a transformat în Rezervația Naturală Muzeul Trovanților și a intrat sub tutela Asociației Kogayon, care îl ingrijește din resurse proprii, cu sprijinul voluntarilor.
Muzeul Trovantilor se afla la 38 km de Râmnicu Vâlcea și la 8 km de Horezu. Vizitarea lui este momentan gratuită.
Un trovant se admiră, se îmbrățișează, se fotografiază.